De ce luneta terestra si nu binoclu de camp?
In mod gresit am trait cu impresia ca binoclurile sunt cea mai buna solutie pentru a observa lucruri de la distanta. Cred ca si stiu de unde vine aceasta „inchipuire”: pentru ca binoclul are doua lentile, cate una pentru fiecare ochi, deci trebuie sa fie mai bun ca luneta ce te obliga sa tii un ochi inchis tot timpul.
Evident ca aceasta interpretare este gresita. Toti specialistii iti vor spune ca luneta are in general un factor de marire mai mare ca al unui binoclu, permitand observarea celor mai mici detalii la distante superioare unui binoclu de camp. Acest lucru este valabil atat in cazul lunetelor terestre cat si in cazul celor folosite pentru vanatoare.
In acelasi timp costul de achizitie al unei lunete este mai mic ca al unui binoclu cu caracteristici similare. Pur si simplu binoclul necesita doua prisme, un numar dublu de lentile si oculare, deci este normal sa coste mai mult. Daca esti serios cand vine vorba de observatii terestre, fie ca iti doresti sa mergi intr-o drumetie, sa urmaresti sau sa fotografiezi pasari rare o luneta compacta este de dorit unui binoclu greu si voluminos.
In constructia sa luneta este foarte similara cu un telescop astronomic, insa cu un factor de marire mult mai mic. Fiecare isi are rolul bine definit, deci nu te astepta sa poti folosi cu succes un telescop pentru observatii terestre si o luneta pentru a observa astrele. Distantele diferite necesita si factori de marire diferiti. Poti extinde ideea si in cazul microscoapelor, bineinteles.
In functie de tipul observatiilor pe care le vei face va trebui sa alegi o luneta care acopera plaja focala dorita. Fata de binocluri, destul de multe lunete ofera zoom, de obicei printr-un set de oculare ce pot fi schimbate destul de usor pentru a modifica distanta focala. In general discutam despre factori de marire cuprinsi intre 15X si 60X, dar exista bineinteles si modele mai puternice. Obiectivele tipice au si ele un diametru de 30 – 50mm, cu suficiente modele de diametru mai mare, pentru care insa va trebui sa platesti mai mult.
Cele mai uzuale activitati destinate lunetelor sunt privitul si identificarea pasarilor (bird watching), telefotografie (necesita un adaptor pentru telefonul mobil sau camera foto), vanatoare – lunete pentru vanatoare montate pe arma sau lunete pentru identificarea tinetei (spotting), microscopie la distanta, observatii astronomice de baza sau supraveghere.
In articolul de fata vom discuta doar despre lunetele de observatie, o activitate pasnica care nu cred ca va supara pe nimeni.
Tipuri de lunete
Din punct de vedere constructiv exista doua tipuri principale de lunete, cele cu ocularul in linie dreapta cu lentila principala si cel in care ocularul se gaseste la un unghi de aproximativ 45 de grade fata de planul lentilelor. Fiecare design are avantajele si dezavantajele sale.
Cele mai importante caracteristici ale unei lunete
Cum probabil iti inchipui deja, o mare parte din caracteristicile unei lunete sunt similare cu cele ale unui binoclu. Pana la urma optica unui binoclu de camp este aproape identica cu cea a unei lunete, doar ca este dublata pentru cei doi ochi. Hai sa le luam pe rand, in ordinea importantei:
Factorul de marire – cand deschizi prima data fisa de specificatii a unei lunete vei gasi langa numele produsului un numar de forma 20 x 40 sau 15 – 30 x 50. Primul numar sau interval de numere specifica factorul de marire al obiectivului lunetei. In exemplele de mai sus factorul de marire este 20x, adica fix, respectiv variabil intre 15x si 30x. Ca sa iti dai seama ca inseamna factorul de marire inchipuie-ti ca privesti cu ochiul liber un obiect aflat la un kilometru departare. Daca privesti printr-o luneta care pareste 20x atunci obiectul iti va aparea ca si cum ar fi observat de la doar 50 de metri.
Diametrul obiectivului – al doilea numar din exemplele de mai sus reprezinta diametrul lentilei de iesire, cea vizibila pe partea opusa a ocularului, adica 40, respectiv 50 mm diametru pe exemplele de mai sus. Cu cat lentila este mai mare cu atat luneta este mai luminoasa, deci imaginea va aparea mai clara si in conditii de iluminare precare. Lentilele mari insa ingreuneaza aparatul, deci va trebui sa faci mereu un compromis.
Tipul prismei – ca si in cazul binoclurilor majoritatea lunetelor folosesc prisme pentru a directiona lumina in interiorul lunetei, avantajul fiind ca se poate obtine un aparat mai scurt insa cu lentile mai mari, care altfel ar fi necesitat o carcasa mai lunga. Principalele tipuri de prisme sunt cele pe format Porro – prisme suprapuse care alinieaza perfect obiectivul cu oculaturul rezultand o forma subtire si alungita si H (Roof) – obiectivul si ocularul nu se afla pe aceeasi axa, avantajul fiind perceptia mai buna a adancimii si unghiul de vedere mai larg.
